Maxime, Cugetări și Aforisme

   
   Maxime & Cugetări

- Departe de ochi, departe de inimă.

- Dragostea e ca o plantă agățătoare care se usucă și moare dacă nu are nimic de îmbrățișat.

- Trecem adeseori pe lânga fericire, fără să o privim sau dacă am văzut-o și am privit-o, fără să o recunoaștem.

- Între cele 2 ființe care se iubesc, există totdeauna una care îmbrățișeaza și alta care întinde obrazul.

- Mila este o formă a iubirii și nimeni nu are dreptul a disprețui un gest de iubire, chiar stângaci și nepotrivit, ori de unde ar veni el.

- Ochii mari și melancolici, /  Triști de visele duioase, / M-au privit odată dornici / Pe sub gene mătăsoase.

- Ce-i pasă lumei c-a-ncetat să bată / O inimă-ntre inimi, însetată / De dorul frumuseții ideale ?

- Salut în voi amoruri moarte, / Deplâng prezentul meu adult / Și-acel ecou știut, de moarte: / La voi, sub sânul stâng l-ascult.

- Și umbra ta se pierde în negurile reci, / De mă găsesc iar singur cu brțtele în jos / În trista amintire a visului frumos.

- Un trandafir aș vrea să fiu, să te sărut printre petale, somnul să ți-l veghez până târziu, ca să te simți și tu o floare.

- Ceva în carne-mi parcă mut se rupe, / Se ruină, / Căci n-am găsit prin bezna sângerie, grea / Decât un cap de mort cu masca mea.

- Mi-i dor de lumi trăite prin romane / Cu trubaduri ce intră pe-nserate / În tainice castele fermecate / și se-ndrăgesc cu blonde (mândre) castelane.

- Cuvintele mele n-aș vrea să-ți fure din trup / Ca bondarii câmpiilor sterpe, / Dulceața fagurilor rămași fără stup.

- Șiu c-amorul tău e mare / Și-al tău din adânc și greu / De-aceea eu de tine / Mă ascund și fug mereu.

- Înaltă, talie suplă, coapse pline, mers elegant, siguranța femeii care știe că e frumoasă.

- Numai astfel să consimți / în inima fructului să-ți adâncești / patima albilor dinți.

- Apuse, triste doruri din nou azi mă framântă, / Și iarăși amintirea e-o simfonie sfântă, / Dar inima-mi sărmana ! / se zbate sângerată.

- Ah șoptește-i al meu nume, / Spune-i dorul meu cumplit !

- Târziu s-a pornit o ploaie, și pe ruinele vieții / Mărunții stropi, căzând în sânge, plângea un dor nepotolit.

- Și de ce nu-i nimeni să-l asculte, / Tu cântă-ți viersul de ți-i drag , / Și plângi în lacrimi cât de multe / Prinosul dorului pribeag.

- O, cine știe – suflete-n ce piept îți vei cânta / și tu odată peste veacuri / pe coarde dulci de liniște, / pe harfa de-ntuneric – de dorul sugrumat și frânta bucurie de viață ?

- Și-n loc să scadă, dorul crește, / Sălbatec și poruncitor.

- Durerile suave pot părea adevăruri obiective, dar ele nu sunt decât împliniri nespectaculoase a erorii.

- Inimă, până când / Tot să suferi ai de gând ? / Cum mai poți să te mai ții / Într-atâtea dureri vii ?

- Îmi tremură durerea-n gene.

- Durerile nu sunt adânci decât atunci când rănile râd.

- Mă-ntreb ce soartă rea mă face, un rob de-apururi să-ți rămân.

- Dar ce-i mai dureros e că de o vreme; De-un dor smintit tot sufletul îmi geme.

- Dorința ta dulce să fie-mplinită / Pe brațele mele dormi, suflet dorit.

- Și dacă eu mă-ntunec, uitat, necunoscut, / Amara deznădejde de-a te fi pierdut / mi-o va-mblânzi credința că te voi ști mai bine / Mai sus, mai fericită decât ai fi cu mine …

- Oare ce mi-a scris pe frunte afurisitul destin, / cu litere fine, cu o pană de venin?

- Pasăre de lut arsă în faianță. / Plâng destinu-ți amarnic / Chinul zadarnic, / Zborul tău fără speranță.

- Cu degetele-i mândre ea după genișoară / Gonea somnul ușure ce ochii-i săruta.

- Sătul peste măsură de aceleași jurăminte / Și înșelat cu-aceleași nemernice cuvinte / Aș vrea să am puterea de-a crede c-am murit.

- Mi-e sufletul un coplot / Stingher și ruginit / Când mă privești, răsună / De parcă e vrăjit !

- Ca-ntr-o vrăjită, tainică cetate, / Eu mă închid în sfânta ta tăcere.

- Pe când unii înoată în blândețe îngerească, ceilalți se rotesc în iadul lor de viclenie și de răutate, ce te-nspăimântă.

- Sunt un întârziat pe-un negru țărm de mare, / Țintuit pe loc de-o nepătrunsă așteptare, / Cu tot ce am în mine pământesc.

- Iubirea mea-i o blândă rază / Dintr-un târziu și trist apus.

- Urâciunea nu e decât umbra frumuseții.

- Placerile cele mai scurte sunt cele mai mari.

- Așteptarea unei plăceri este ea însăși o plăcere.

- Dorințele sunt hrănite prin amânări.

- Dorințele aprinse pt. ceva fac sufletul orb pt. orice alt lucru.

- Mai păstrează totdeauna o dorință, pt. a nu fi niciodată nefericitul unei mari fericiri.

- Nimic nu e mai plăcut decât să simți născându-se o nouă pasiune atunci când flacăra celei vechi nu e încă stinsă; astfel în ceasul când scapătă Soarele, vedem cu plăcere astrul nopților ridicându-se din cealaltă parte a orizontului; te bucuri atunci de îndoita strălucire a 2 făclii cerești.

- Fructele interzise sunt cele mei dulci.

- Nenorocirea poate fi o punte spre fericire.

- Nu striga fericirea pe nume, că fuge !

- Cearta îndrăgostiților înseamnă înnoirea iubirii.

- Iubește-mă puțin, dar mereu.

- Unde e dragostea, într-acolo e privirea.

- 2 lucruri nu se pot ascunde: beția și dragostea.

- Dacă iubești un câine atunci trebuie să-i suporți puricii.

- Oh , dragostea face chiar un câine să latre în rimă.

- Sufletul nu se află unde trăiește, ci unde iubește.

- A iubi, e bine, a fi iubit e și mai bine: prima înseamnă a servi, a doua, a stăpâni.

- De când e lume, n-a existat bărbat sugrumat de o femeie pt. că i-ar fi spus că o iubește.

- Cine trăiește fără dragoste e un mort în viață.

- Dragostea e asemănătoare lacrimilor: naște din ochi și cade pe piept.

- Ochii pot vorbi tot așa de frumos ca și buzele.

- Dacă limba femeii ar fi mai scurtă, zilele bărbatului ar fi mai lungi.

- Plăcerile sunt cuiele care țintuiesc sufletul de trup.

- Nu recunosc alt semn al superiorității decât bunătatea.

- Bun nu e acela care suferă răul, ci acela care face binele.

- Înțeleptul nu spune tot ceea ce gândește, dar gândește tot ceea ce spune.

- Înțeleptul cu tăcerea biruiește pe cel nebun.

- Nu căuta înțelepciune, dacă n-ai unde o pune.

- Învățătura nu face înțelept, ci mai înțelept.

- Cine vrea să mănânce miezul, trebuie mai întâi să spargă coaja.

- Lovește o piatră rece și va sări o scânteie fierbinte.

- Nu e trandafir așa de frumos care până la urmă să nu se ofilească.

- Nu-i frumos ce-i frumos, e frumos ce-mi place mie.

- Frumusețea nu este decât făgăduința fericirii.

- Frumusețea este o scrisoare de recomandare pe care natura o dă favoriților ei.

- Ce e frumos nu moare niciodată, ci se transformă doar într-o altă frumusețe.

- În dragoste e ca și în război: Vai de cei învinși.

- A te căsători înseamnă a face cu limba un nod care nu se poate dezlega cu dinții.

- De n-ai bani nu lua zestre, ca să nu-ți zică: “ Taci tu, să vorbesc eu ! “

- Un bărbat care nu se simte rudă cu nevasta lui, trăiește cu dânsa în concubinaj, iar dacă se site rudă, trăiește în incest.

- Copii mici, durere de cap; copii mari, durere de inimă.

- Mama cea bună nu spune: “Vrei ?” dar dă.

- Creaturile cele mai feroce sunt dezarmate când li se mângâie copiii.

- De pupat, de sărutat, / Popa nu ne dă păcat.

- Pe unde locul mi-e drag, / Treabă n-am, dar tot îmi fac.

- Adevărata dragoste e ca apariția fantomelor: toată lumea vorbește despre ele, dar puțini oameni le-au văzut.

- Dragostea nu știe matematică, și de când e lumea nu-și plăteste datoriile.

- Câteodată, numai pierzând pe cei pe care-i iubim, simțim cât ne sunt de dragi.

- Dragostea e ca spinul: nu-l simți când intră, dar te doare când îl smulgi cu sila.

- Te pierd din clipă în clipă, dragostea mea, numai ca să te regăsesc. Dispari dar și tu, dragostea mea, numa ca să-mi revii.

   Aforisme de Tudor Mușatescu

- Era atât de zgârcit, încât noaptea lătra în curte ca să facă economie de câine... 

- Unii trăiesc gratis, alţii degeaba... 
- Dacă într-o vorbă îndeşi mai mult decât încape, devine vorbă goală. 
- Oare de ce prostul e mărginit, când prostia e nemărginită? 
- Bănuitorul se trezeşte înaintea ceasului deşteptător, ca să-l controleze dacă sună exact. 
- Caloriferul stins e mai rece decât frigiderul în funcţiune. 
- Ideea bine clocită trebuie să facă adepţi, nu pui. 
- Ca să măsori distanţele, trebuie să le şi străbaţi. 
- Marele cusur al femeilor este că te iubesc, totdeauna, când ai altceva mai bun de făcut. 
- Nu sunt sensibil la frig. Chiar şi gerul mă lasă rece.     
- E frumos să fii bun, dar trebuie să fii şi bun la ceva, nu-i asa ? 
- Numai după invidia altora îţi dai seama de propria ta valoare.

- Laşitatea este sentimentul care n-are nici măcar curajul să spună cum îl cheamă. 
- Dragostea... Bătăi de inimă pentru dureri de cap. Sentimentul care vine în galop şi dispare în vârful picioarelor... 
- Femeile nu înşeală, compară... 
- Lanţurile au redactat definiţia libertăţii ! 
- Plictiseala lungeşte ziua şi scurtează viaţa. 
- Adevăraţii cai de cursă nu aleargă pentru premii, ci numai ca să-şi pună sângele în mişcare. 
- Gloria, când moare, nu face testament în favoarea nimănui. 
- Nu gloria este efemeră, ci numai cei ce o au. 
- Amintirile sunt asemenea cărţilor din biblioteca ta. Cauţi câte una când nu mai ai nimic nou de citit. 
- Cu vremea să mergi în pas, nu la pas. 
- Una e să crezi şi alta e să fii credul... 
- Viitorul unui om, ca şi al unei lumi, se construieşte, nu se visează. 
- Te-ai întrebat vreodată câte mâini au făcut pâinea, pe care, cu una singură, o duci la gură? 
- Fără mâna omului, omenirea ar fi trăit în patru labe ! 
- Bănuiala e serviciul de spionaj al oamenilor neînarmaţi pentru viaţă. 
- În fiecare tren al lumii viaţa circulă pe compartimente. 
- Suntem chit, tinere confrate. Dumneata nu mă cunoşti şi eu nu te recunosc ! 
- Uneori te uiţi fără să vezi şi, alteori, vezi fără să te uiţi. 
- Şi dacă ai chelit, ce? Parcă pe lumea asta nu sunt şi vulturi pleşuvi? 
- Focul sacru nu se aprinde cu chibrituri. 
- Dragostea a murit în clipa când rămâi singur în doi. 
- Numai covoarele se nasc ca să fie călcate în picioare.