Fructele sunt alimente de origine vegetala, apreciate din punct de vedere nutritiv prin continutul lor bogat in glucide, saruri minerale, vitamine si acizi organici.
Ca structura, fructele sunt formate din epicarp, mezocarp si endocarp, care impreuna formeaza pericarpul.
Epicarpul (pielita) reprezinta stratul exterior, format din multe celule plate in care se gasesc materii colorate si aromate. La unele fructe, stratul exterior este lucios si cu aspect cerat.
Mezocarpul (pulpa) este format din celule poliedrice care contin suc si intre care se gasesc spatii libere ce contin un amestec gazos.
Endocarpul reprezinta partea care inveleste semintele si poate sa fie format din loji seminale (mere, pere, gutui, etc.) sau dintr-un invelis tare, lemnos, care formeaza samburele (caise, prune, piersici, cirese, etc.).
Epicarpul (pielita) reprezinta stratul exterior, format din multe celule plate in care se gasesc materii colorate si aromate. La unele fructe, stratul exterior este lucios si cu aspect cerat.
Mezocarpul (pulpa) este format din celule poliedrice care contin suc si intre care se gasesc spatii libere ce contin un amestec gazos.
Endocarpul reprezinta partea care inveleste semintele si poate sa fie format din loji seminale (mere, pere, gutui, etc.) sau dintr-un invelis tare, lemnos, care formeaza samburele (caise, prune, piersici, cirese, etc.).
Clasificarea fructelor
Fructele se clasifica dupa mai multe criterii, care depind de structura, gust, aroma, etc.
Fructele se clasifica dupa mai multe criterii, care depind de structura, gust, aroma, etc.
Dupa structura, fructele se grupeaza in:
- fructe semintoase (bace false), care sunt carnoase, au semintele inchise in compartimente cu pereti pergamentosi (mere, pere, gutui, citrice);
- fructe samburoase (drupe), caracterizate prin pulpa suculenta si sambure tare care inchide in interior samanta (caise, prune, piersici, visine, cirese, etc.);
- fructele arbustilor si semiarbustilor fructiferi (bace adevarate si false), care au pulpa zemoasa, suculenta si cu seminte mici raspandite in pulpa fructului (fragi, capsuni, zmeura, smochine, coacaze, agrise si afine);
- fructe nucifere, formate numai din endocarp si seminte, deoarece mezocarpul se desprinde inainte de recoltare. Din aceasta grupa fac parte: nucile, alunele, migdalele, fisticul, arahidele.
- fructe semintoase (bace false), care sunt carnoase, au semintele inchise in compartimente cu pereti pergamentosi (mere, pere, gutui, citrice);
- fructe samburoase (drupe), caracterizate prin pulpa suculenta si sambure tare care inchide in interior samanta (caise, prune, piersici, visine, cirese, etc.);
- fructele arbustilor si semiarbustilor fructiferi (bace adevarate si false), care au pulpa zemoasa, suculenta si cu seminte mici raspandite in pulpa fructului (fragi, capsuni, zmeura, smochine, coacaze, agrise si afine);
- fructe nucifere, formate numai din endocarp si seminte, deoarece mezocarpul se desprinde inainte de recoltare. Din aceasta grupa fac parte: nucile, alunele, migdalele, fisticul, arahidele.
Dupa gust si aroma, fructele se grupeaza in:
- citrice (lamai, portocale, mandarine, grepfruit, chitra);
- acidulate (mere, pere, caise, prune, piersici, visine, cirese, fragi, capsuni, zmeura, mure);
- astringente (gutui, coarne, afine);
- zaharoase - amidoniase (banane, castane);
- uleioase (nuci, alune, migdale, arahide, fistic);
- citrice (lamai, portocale, mandarine, grepfruit, chitra);
- acidulate (mere, pere, caise, prune, piersici, visine, cirese, fragi, capsuni, zmeura, mure);
- astringente (gutui, coarne, afine);
- zaharoase - amidoniase (banane, castane);
- uleioase (nuci, alune, migdale, arahide, fistic);
Dupa continutul in substante nutritive, fructele se impart in:
- fructe zaharate sau carnoase, caracterizate prin continut mare in apa (75-90%), in glucide (glucoza, fructoza, zaharoza, celuloza) si sarace in lipide si protide. Aceste fructe mai contin substante pectice (proprietate de a forma jeleuri), acizi organici (malic, tartic si citric), saruri minerale (sodiu, potasiu, calciu, fosfor, fier asimilabil, iod, etc.), vitamine hidrosolubile in special B1, B2, C (citrice);
- fructe amilacee, bogate in amidon si sarace in zahar (banane, castane);
- fructe oleaginoase, cu un continut mare in lipide si mic in apa si glucide (nuci, alune, arahide, migdale).
- fructe zaharate sau carnoase, caracterizate prin continut mare in apa (75-90%), in glucide (glucoza, fructoza, zaharoza, celuloza) si sarace in lipide si protide. Aceste fructe mai contin substante pectice (proprietate de a forma jeleuri), acizi organici (malic, tartic si citric), saruri minerale (sodiu, potasiu, calciu, fosfor, fier asimilabil, iod, etc.), vitamine hidrosolubile in special B1, B2, C (citrice);
- fructe amilacee, bogate in amidon si sarace in zahar (banane, castane);
- fructe oleaginoase, cu un continut mare in lipide si mic in apa si glucide (nuci, alune, arahide, migdale).
Rolul fructelor in organism
In organism fructele au rol deosebit, contribuind la realizarea in bune conditii si a proceselor metabolice, la mentinerea sanatatii. Rolul fructelor in organism se caracterizeaza prin:
- actiune alcalinizanta, care rezulta prin arderea acizilor organici cu formare de carbonati alcalini si baze;
- actiune mineralizanta, datorita continutului in substante minerale; de aceea se indica in anemii, decalcifieri, etc.;
- actiune vitaminizanta, prin aportul crescut in vitamine.
In organism fructele au rol deosebit, contribuind la realizarea in bune conditii si a proceselor metabolice, la mentinerea sanatatii. Rolul fructelor in organism se caracterizeaza prin:
- actiune alcalinizanta, care rezulta prin arderea acizilor organici cu formare de carbonati alcalini si baze;
- actiune mineralizanta, datorita continutului in substante minerale; de aceea se indica in anemii, decalcifieri, etc.;
- actiune vitaminizanta, prin aportul crescut in vitamine.
In fructe se gasesc urmatoarele vitamine:
- vitamina A, in: citrice, ananas, curmale, caise, mere, pere, migdale, nuci, etc.;
- vitamina B1, in: citrice, struguri, mere, pere, banane, nuci, migdale;
- vitamina B2, in: citrice, struguri, mere, pere, banane, caise, nuci, arahide, castane;
- vitamina C, in : citrice, banane, afine, mere, pere, etc.;
- vitamina E, in: masline, nuci, migdale.
- vitamina A, in: citrice, ananas, curmale, caise, mere, pere, migdale, nuci, etc.;
- vitamina B1, in: citrice, struguri, mere, pere, banane, nuci, migdale;
- vitamina B2, in: citrice, struguri, mere, pere, banane, caise, nuci, arahide, castane;
- vitamina C, in : citrice, banane, afine, mere, pere, etc.;
- vitamina E, in: masline, nuci, migdale.
Unele fructe, ca si legumele, mai au si alte actiuni specifice, ca de exemplu:
- actiune laxativa, datorita continutului in celuloza, acizi organici, glucide, etc.;
- actiune colagoga, de stimulare a functiilor hepatice;
- actiune constipanta, fructele care contin tanin in cantitate mare, ca: afine, coarne;
- actiune diuretica datorita continutului mare de apa si potasiu.
- actiune laxativa, datorita continutului in celuloza, acizi organici, glucide, etc.;
- actiune colagoga, de stimulare a functiilor hepatice;
- actiune constipanta, fructele care contin tanin in cantitate mare, ca: afine, coarne;
- actiune diuretica datorita continutului mare de apa si potasiu.
Alte articole
Am o gradină organică ? Deseori gradinarii se intreaba daca au sau nu o gradina organica. Si nu numai ei, se intreaba si cumparatorii din piete, iar cei mai multi au inceput sa nu aleaga fructele si legumele perfecte de pe tarabe.
Fructele de toamnă, ideale pentru decorarea grădinii. Fructele, la fel ca florile, pot adauga un plus placut de culoare in orice gradina. Le putem admira si in sezonul cald insa cel mai mult ne putem bucura de aspectul si parfumul intens al acestora toamna.
De ce trebuie să consumăm fructele și legumele cu coajă ? Fructele si legumele se numara printre cele mai importante surse de vitamine si substante nutritive, motiv pentru care consumul lor este indispensabil pentru o viata cu adevarat sanatoasa.
Când trebuie să mâncăm fructele ? Cu totii am auzit in nenumarate randuri prin intermediul mijloacelor mass media recomandarile sosite din partea medicilor nutritionisti conform carora din dieta noastra zilnica nu trebuie sa lipseasca fructele si legumele.
Fructele uscate oferă corpului energie. De secole, fructele uscate precum migdalele, nucile, stafidele, smochinele, caisele sau fisticul au fost considerate un simbol al prosperitatii si totodata al sanatatii.
AFINA (VACCINIUM MYRTILLUS)
Se foloseste frunza si fructul.
Contine: tanin, acid citric, malic, tatric, bezoic, zahãr, pectinã, pectozã, albuminoide, materie colorantã, factori vitaminici P.
Contine: tanin, acid citric, malic, tatric, bezoic, zahãr, pectinã, pectozã, albuminoide, materie colorantã, factori vitaminici P.
PROPRIETÃTI: Astringent antiseptic, antiputrid, bactericid, dizolvant uric, ocrotitor ai peretilor vasculari, antisclerotic, antidiabetic.
INDICATII:
A. UZ INTERN:
Enteritã, diaree, dizenterie, putrefactii intestinale, hemoragii prin fragilitatea capilarã, retinopatii, aterosclerozã, tulburãri circulatorii, diabet, insuficientã biliarã.
B. UZ EXTERN: Stomatite, faringite, afte.
A. UZ INTERN:
Enteritã, diaree, dizenterie, putrefactii intestinale, hemoragii prin fragilitatea capilarã, retinopatii, aterosclerozã, tulburãri circulatorii, diabet, insuficientã biliarã.
B. UZ EXTERN: Stomatite, faringite, afte.
MOD DE FOLOSIRE:
A. UZ INTERN:
* Boabe bine coapte, consumate crude, sau sub formã de jeleuri, marmelade.
* Decoct - o lingurã de fructe la o ceascã de apã, fiierte 5 minute, infuzate 15 minute; se strecoarã prin presare; se consumã 2-6 cesti pe zi.
* Tincturã de afine - 100 gr. afine, 1 litru rachiu, se lasã la macerat 15 zile. Se consumã 2-5 gr. pe zi, în putinã apã, înainte de mese, indicat pentru afectiuni catarale, diaree, scrobut.
B. UZ EXTERN:
* Decoct - o manã de fructe la un litru de apã, se fierbe panã scade la jumãtate. Se foloseste la clãtitul gurii, împotriva stomatitelor, faringitelor, aftelor, la spãlarea exzemelor, sub formã de comprese în cazul hemoroizilor.
* Frunzele au proprietãti hipoglicemiante, se folosesc în infuzie, sau decoct, în doze de 30-40 frunze la litrul de apã.
A. UZ INTERN:
* Boabe bine coapte, consumate crude, sau sub formã de jeleuri, marmelade.
* Decoct - o lingurã de fructe la o ceascã de apã, fiierte 5 minute, infuzate 15 minute; se strecoarã prin presare; se consumã 2-6 cesti pe zi.
* Tincturã de afine - 100 gr. afine, 1 litru rachiu, se lasã la macerat 15 zile. Se consumã 2-5 gr. pe zi, în putinã apã, înainte de mese, indicat pentru afectiuni catarale, diaree, scrobut.
B. UZ EXTERN:
* Decoct - o manã de fructe la un litru de apã, se fierbe panã scade la jumãtate. Se foloseste la clãtitul gurii, împotriva stomatitelor, faringitelor, aftelor, la spãlarea exzemelor, sub formã de comprese în cazul hemoroizilor.
* Frunzele au proprietãti hipoglicemiante, se folosesc în infuzie, sau decoct, în doze de 30-40 frunze la litrul de apã.
ALUNA (CORYLUS AVELLANA)
Contine cea mai mare cantitate de materii grase, azotate, de asemenea calciu, fosfor, magneziu, potasiu, sulf, clor, sodiu, fier, cupru, vitaminele A, B.
PROPRIETÃTI: Foarte nutritivã si energeticã, Digerabilã, dizolvant al calculilor, Vermifug.
INDICATII: Adolescentã, crestere, sarcinã, sporturi, tuberculozã, litiazã urinarã, colici nefritice, tenie.
MOD DE FOLOSIRE:
A. UZ INTERN: * Fructul ca atare.
* Ulei de alune - o lingurã dimineata timp de 15 zile, contra teniei.
* Extract fluid de frunze - 60-80 picãturi pe zi, contra varicelor, edemelor gambelor, are actiune vasoconstrictoare si tonifiantã.
* Are efect antiepileptic, se consumã esenta de alun, sau uleiul heraclin.
A. UZ INTERN: * Fructul ca atare.
* Ulei de alune - o lingurã dimineata timp de 15 zile, contra teniei.
* Extract fluid de frunze - 60-80 picãturi pe zi, contra varicelor, edemelor gambelor, are actiune vasoconstrictoare si tonifiantã.
* Are efect antiepileptic, se consumã esenta de alun, sau uleiul heraclin.
ANANASUL (ANANAS SATIVUS)
Contine: apã, în proportie de 75,7 %, materii azotate 0,68 %, materii gazoase 0,06 %, materii zaharate 18,4%, materii extractive 4,35%, celuloza 0,57%, cenuse 1,24% acizi citric malic, vitaminele A, B, C, o drojdie si un ferment, iod, magneziu, potasiu, calciu, fosfor, fier, sulf.
PROPRIETÃTI: Nutritiv, stomahic, diuretic, dezintoxicant, sporeste potenta sexualã.
INDICATII: Anemie, crestere, convalescentã, demineralizare, dispepsii, intoxicatii, aterosclerozã, artritã, gutã, litiazã, obezitate.
MOD DE FOLOSIRE:
* Fructul foarte copt.
* Suc.
* Suc.
ANGHINAREA (CYNARA SCOLYMUS)
Contine: protide, lipide, zaharuri, insulinã, apã, mangan, fier, fosfor, vitamina A.
PROPRIETÃTI: * Foarte digerabilã, mai ales crudã, energetic, stimulent, aperitiv, tonic hepatic, tonic cardiac, depurativ sanguin, antitoxic, diuretic, împiedicã secretia lactatã.
INDICATII: * Astenie, surmenaj, crestere, insuficientã hepaticã, renalã, litiazã, reumatism, gutã, artrite, intoxicatii, infectii intestinale.
MOD DE FOLOSIRE: *In ciorbe, fierte.
* Crudã, în caz de diaree.
* Rãdãcina de anghinare este diureticã, se consumã în decoct cu vin alb. Se recomandã pentru tratarea reumatismului, gutei, litiazei, icterului.
* Frunza (extrasul din frunzã), are efect asupra sistemului sanguin, circulator, renal.
PROPRIETÃTI: * Foarte digerabilã, mai ales crudã, energetic, stimulent, aperitiv, tonic hepatic, tonic cardiac, depurativ sanguin, antitoxic, diuretic, împiedicã secretia lactatã.
INDICATII: * Astenie, surmenaj, crestere, insuficientã hepaticã, renalã, litiazã, reumatism, gutã, artrite, intoxicatii, infectii intestinale.
MOD DE FOLOSIRE: *In ciorbe, fierte.
* Crudã, în caz de diaree.
* Rãdãcina de anghinare este diureticã, se consumã în decoct cu vin alb. Se recomandã pentru tratarea reumatismului, gutei, litiazei, icterului.
* Frunza (extrasul din frunzã), are efect asupra sistemului sanguin, circulator, renal.
ZMEURA (RUBUS IDAEUS)
Contine: apã, materii azotate, materii grase, materii extractive, zaharuri, celulozã, cenusi, acid citric, malic, salicilic, fragarinã, vitamina C. Datoritã levulozei este indicat diabeticilor.
Contine: apã, materii azotate, materii grase, materii extractive, zaharuri, celulozã, cenusi, acid citric, malic, salicilic, fragarinã, vitamina C. Datoritã levulozei este indicat diabeticilor.
PROPRIETÃTI: Tonic, stomahic, aperitiv, depurativ, diuretic, laxativ, sudorific, rãcoritor.
RECOMANDARE: Astenie, dispepsii, dermatoze, gutã, constipatie, insuficienta transpiratiei, afectiuni febrile, temperamente bilioase.
MOD DE FOLOSIRE: * Fructul ca atare.
* Sucul de zmeurã, cu cel de coacãze, diluat în apã, este rãcoritor în stãri febrile, infectioase, rujeolã, scarlatinã, greutate gastrointestinalã, inflamatii urinare, febre bilioase.
* Frunzele au proprietãti astringente, diuretice, laxative.
* Salatã de zmeurã, fragi, coacãze, îndulcitã, sampanizatã, consumatã rece.
* Jeleu, gem.
* Sucul de zmeurã, cu cel de coacãze, diluat în apã, este rãcoritor în stãri febrile, infectioase, rujeolã, scarlatinã, greutate gastrointestinalã, inflamatii urinare, febre bilioase.
* Frunzele au proprietãti astringente, diuretice, laxative.
* Salatã de zmeurã, fragi, coacãze, îndulcitã, sampanizatã, consumatã rece.
* Jeleu, gem.
In paginile urmatoare va invit sa cititi cateva articole (deosebit de interesante) despre proprietatile curative ale fructelor:
În cartea "Tratarea bolilor cu ajutorul legumelor, fructelor si cerealelor" veti gasi descrierile, continutul in substante minerale, proprietatile, indicatiile terapeutice si modul de folosire pentru toate fructele, legumele, cerealele si plantele medicinale, aranjate in ordine alfabetica.
In aceasta carte sunt prezentate:
In aceasta carte sunt prezentate:
34 de fructe (incepand cu afina, aluna, ananasul, anghinarea si terminand cu smochina, strugurii si zmeura).
21 de legume (arahida, arpagicul, bostanul ... telina, usturoiul, varza).
12 cereale (floarea soarelui, graul, hrisca ... orzul, ovazul, secara).
98 de plante medicinale (anasonul, asmatuiul, albastrelele, arnica ... urzica, vascul, valeriana, volbura).
De asemenea, in cartea mentionata veti mai gasi:
30 de ceaiuri medicinale de larga circulatie (antiastmatic, antibronsitic, anticolitic ... sedativ, sudorific, tonic).
Zeci de retete de bauturi (sucuri, siropuri, infuzii, decocturi) avand proprietati terapeutice deosebite in tratarea unor afectiuni diverse (cardiovasculare, respiratorii, digestive, urinare etc.)
149 de termeni de specialitate definiti pe intelesul tuturor (abces, acnee, acuitate, acut, analgezic .... varice, venotonic, vasodilatator).
32 de plante medicinale folosite in industria farmaceutica (aloe, angelica, brandusa, ciumafaie .... spanzul, toporasii, vinarita).
index alfabetic al afectiunilor, descrierea plantelor medicinale utilizate in fiecare caz si actiunea lor (abcese, acnee, aftoza bucala, amigdalite ... ulcer, urticarie, varice, viermi intestinali).
Aceasta carte se adreseaza atat celor interesati sa-si conserve sanatatea, cat si bolnavilor dispusi sa faca totul pentru a o redobandi. Prin continutul si modul cum a fost realizata, cartea "Tratarea bolilor cu ajutorul legumelor, fructelor si cerealelor" se adreseaza mai putin cunoscatorilor (specialistilor), fiind scrisa pe intelesul oamenilor obisnuiti.
