Despre Fructe și Legume

Cum putem afla daca fructele / legumele de pe rafturile marilor magazine sunt sau nu modificate genetic ?
 

Nu este deloc greu sa inveti sa le recunosti insa problema e ca si in cazul E-urilor: sunt trecute niste cifre pe ambalaj iar daca nu esti bine informat in ceea ce priveste continutul lor, risti sa cumperi alimente imbibate de chimicale.
 
Asadar, intregul secret consta in citirea etichetei, adica acel autocolant lipit direct pe coaja legumei/fructului sau, dupa caz, pe punga in care sunt ambalate acestea (de ex. la portocale).
Orice eticheta are intre 4-5 cifre.
·    daca produsul are 4 cifre (de ex. 4021) inseamna ca a fost crescut intr-un mediu normal, insa nu BIO. Produsul insa NU a fost modificat genetic.
·    daca produsul are 5 cifre iar prima cifra incepe cu 9  (de ex. 96584) inseamna ca este BIO
·    daca produsul este format din 5 cifre iar prima cifra este 8(de ex. 86584) inseamna ca acesta a fost modificat genetic

Asadar tineti minte aceste amanunte atunci cand cumparati fructe sau legume din hypermarket.

Aveti grija de sanatatea voastra - de voi depinde.

Despre FRUCTE și LEGUME intrați aici:  http://www.fructe.org/

Alimentele sunt tratate chimic înainte de a ajunge pe masa noastră, ceea ce duce la intoxicarea ficatului, a rinichilor şi a sistemului nervos central, avertizează nutriţioniştii

O dietă echilibrată presupune includerea legumelor şi fructelor în masa zilnică. Un raport al Uniunii Europene citat de site-ul "foodnews.org" arată că aproape jumătate din fructele, legumele şi cerealele produse în ţările membre sunt contaminate cu pesticide.

Medicii nutriţionişti avertizează că pesticidele ne pun în pericol sănătatea, deoarece aceste substanţe chimice pot duce la apariţia problemelor respiratorii şi a diferitelor tipuri de cancer. În plus, expunerea la anumite tipuri de pesticide, identificate cel mai adesea în conţinutul produselor agricole, măreşte riscul de boli ale tiroidei, cel puţin în cazul femeilor. De asemenea, tulburările ce pot apărea în urma consumului de pesticide constau "în modificarea genetică", intoxicarea organismului cu o serie întreagă de substanţe, toxicitate hepatică şi modificarea formulei sangvine. "Fructele şi legumele sunt tratate chimic înainte de a ajunge pe masa noastră, ceea ce duce la intoxicarea ficatului, a rinichilor şi a sistemului nervos central", spune prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.

Oamenii de ştiinţă au arătat că noi pur şi simplu ne ucidem organismul: în ultimii 40 de ani am dezvoltat foarte multe otrăvuri – vorbesc despre aditivii alimentari, anumiţi coloranţi, stresul, poluarea, radiaţiile de tot felul şamd. Datorită lor noi ne slăbim organismul, ne slăbim sistemul nostru imunitar şi, de aceea, aceste boli ale civilizaţiei pot să se formeze.

Ce făceau bunicii noştri pe vremuri? Au consumat multe fructe şi legume de calitate şi au reuşit să-şi menţină organismul la un nivel de sănătate ridicat. Cu acestea au reuşit să-şi menţină sistemul imunitar puternic.

Este cunoscut că nutrienţii care se regăsesc, în legume şi fructe, aici în România (şi nu numai), nu mai acoperă necesarul pentru o sănătate optimă. Şi acest lucru trebuie să-l acceptăm fie că vrem, fie că nu vrem. Primim datele cercetărilor Universităţii din Godolo (Ungaria) şi ale universităţilor internaţionale conform cărora, dacă vorbim doar de varză, conţinutul de vitamine în ultimii 24 de ani a scăzut cu 95%. Şi dacă mai demult noi consumam o singură căpăţână de varză, la ora actuală ar trebui să consumăm cantităţi foarte mari (cca 20 de căpăţâni) pentru a beneficia de aceeaşi cantitate de vitamine.

S-a ajuns în situaţia în care fructele şi legumele sunt “umflate”, au volum, au masă, dar nu mai au conţinut. Tocmai de aceea, pentru a compensa conţinutul slab de nutrienţi prezenţi în legume şi fructe, s-a dezvoltat o ramură industrială şi anume industria suplimentelor nutritive.

Sunt atât de sănătoase, încât îţi pot salva viaţa.

LEGUMELE SCAD COLESTEROLUL

Cele mai recente studii ne arată că natura este plină cu daruri care ne ajută să luptăm împotriva diferitelor boli cronice. Fiecare legumă, fruct sau soi de verdeaţă conţine o anumită fitochimicală. Acestea au efecte benefice asupra organismului uman. Multe dintre ele au un rol activ în protejarea organismului contra bolilor, neutralizează acţiunea radicalilor liberi, scad presiunea sangvină şi nivelul colesterolului, reduc riscul bolilor de inimă, al diabetului şi al can cerului. Fibrele şi fitochimicalele ar trebui să fie două motive întemeiate care să te facă să mănânci mazăre şi broccoli.

FITOCHIMICALELE

Fitochimicalele (“fito” înseamnă “din plante”) sunt substanţe biologice, care dau plantelor savoarea, aroma şi rezistenţa în faţa bolilor şi cuprind trei subgrupe: flavonoidele, carotenoidele şi isoflavonele. Flavonoidele Cele mai cunoscute sunt flavonoidele care se găsesc în citrice, ceapă, mere şi struguri. Oamenii de ştiinţă consideră ca fla vo no idele pot proteja împotriva cancerului.

CE SUNT FIBRELE

Fibrele solubile care se dizolvă şi devin vâscoase în apă încetinesc digestia, dându-ţi senzaţia de saturaţie. Se găsesc în mere, citrice şi morcovi. Fibrele insolubile, cunoscute drept rigide, accentuează tranzitul intestinal. Astfel, acestea sunt indicate celor care suferă de constipaţie sau de scaune neregulate. Ele se găsesc în făina integrală, tărâţe de grâu, nuci, cereale şi unele legume.

Carotenoidele

Carotenoidele, un alt tip de fitochimicale, se găsesc în legumele crucifere (ca broccoli sau varza de Bruxelles) şi pot oferi protecţie împotriva ins ta lă rii bolilor cronice. Carotenoidele sunt nişte pigmenţi naturali ce conferă fruc telor şi legumelor culori distinctive: portocaliu pentru portocale sau morcovi, roşu pentru cireşe şi to ma te, verde închis pentru spanac şi broccoli şi asigură corpului nostru vitamina A.

CUM MÂNCĂM LEGUME ?  
Trucul e să nu te forţezi să mănânci ce îţi displace. Găseşte câteva produse care îţi plac şi care să nu lipsească niciodată de la masă. Chiar trebuie să mă chinui să mă nânc o farfurie de varză?, s-ar întreba fiecare dintre voi. Ei bine, nu. Încearcă o paletă variată de legume. De preferat e să consumi fructele sau legumele proaspete, şi nu congelate, decât dacă nu ai de ales.

Isoflavonele - plantele estrogene (soia) sunt nişte surse foarte bogate de isoflavone, care au rolul de a scădea nivelul lipidelor din sânge
- previn apariţia cancerului la sâni, ovare sau la prostată
- te scapă de simptomele menopauzei

Începe ziua cu un fruct
Fructul e o sursă de energie naturală. Dar de ce ne oprim doar la unul? De obicei, varietatea este bună şi există o diversitate de fructe ce pot fi savurate cu plăcere. Aşa dar, caută să consumi cât mai multe. Poţi să îţi începi ziua cu un fruct sau ames te că-ţi cereale cu câteva felii de banană şi stafide. Adaugă pier - sici, pere sau pepene la masa de prânz sau poţi să iei ca gustare între mese un fruct uscat sau proaspăt. Încearcă peştele şi carnea amestecată cu salata de fructe tropicale.

Un pahar cu suc dimineaţa
Să începi ziua cu un pahar de suc natural este un ritual foarte sănătos. Însă trebuie să ne amintim că sucul are mai multe calorii - câteodată conţine chiar şi zahăr - şi un conţinut mai sărac de fibre decât un fruct.

Roşiile, preferate

Specialiştii susţin că o persoană consumă în medie, în fiecare an: Salată verde - 11,3 kg/persoană.
Roşii - 41,7 kg/persoană (80% sunt consumate sub formă procesată, adică în sosuri de paste sau ketchup).
Cartofi prăjiţi - 23,1 kg de persoană

Prea mulţi cartofi strică 
Oamenii adoră să mănânce cartofi - dar prea mulţi nu sunt indicaţi. Un cartof este foarte scăzut în grăsimi şi o sursă bogată în substanţe nutritive, însă este, de asemenea, un carbohidrat care se transformă rapid în zahăr în corpul nostru. Suntem obişnuiţi să mâncăm cartofi aproape în fiecare zi, preparaţi în diverse feluri: piure, prăjiţi, fierţi sau gratinaţi. Ideea e că nu trebuie să renunţăm la cartofi, doar să nu exagerăm cu consumul lor, excluzând alte legume.

Statistici

190 de kg de legume consumă un român într-un an
300 tone de preparate din carne şi mezeluri se produc anual în România
88 de kilograme de fructe consumă în medie o persoană în fiecare an; 44% sunt consuma te crude (proaspete), iar restul în sosuri, jeleuri, gemuri.

Legumele constituie cea mai importanta sursa de vitamine (C, A, B) numai in masura in care sunt cumparate proaspete si pastrate in conditii optime. O alimentatie igienica si completa presupune legume intregi, viu colorate, nevestejite.

Rosiile bine coapte, fara parti verzi, nestrivite, nemucigaite sunt gustoase, hranitoare si economice.
Mazarea verde tanara, de buna calitate, proaspata trebuie sa fie de o nuanta verde viu, cu pastaile bine inchise, pline de boabe mici cu pielita neteda, cu miez plin de suc.
Radacinoasele (morcov, telina, pastarnac, patrunjel) se pastreaza pentru iarna intr-o pivnita aerisita si racoroasa care se va dezinfecta din timp prin afumare cu bioxid de sulf, iar peretii si pardoseala cu lapte de var. Ele vor fi curatate de pamant si de frunze, se vor lasa sa se zvante, apoi vor fi asezate in randuri varf langa varf, peste fiecare rand se va presara nisip uscat. Morcovul, patrunjelul si telina pot fi pastrate si in ladite, invelite in ziare (fiecare in parte).
Varza tarzie de toamna se pastreaza prin murare sau pe rafturi, fiecare invelita in ziar.
Cartofii bine alesi se pastreaza in pivnite racoroase, la intuneric.
Verdeturile bogate in vitamina C sunt: mararul, patrunjelul, leusteanul, frunze de telina si de tarhon.
Patrunjelul se poate mentine proaspat iarna, daca este sadit in ladite pastrate pe fereastra si udate zilnic.
Verdeturile se pot pastra si uscate, caz in care culegerea se face in lunile Iulie si August cand plantele sunt in plina vigoare. Frunzele de patrunjel, marar, leustean, telina se intind pe o panza de tifon fixate cu cuisoare pe un mic cadru din patru scandurele, unde se usuca perfect.
Frunzele de telina culese cu cotoare se spala si se oparesc, apoi se usuca pe un tifon sau insirate pe o sfoara.

Ciupercile comestibile, cu un continut mare de apa sunt foarte usor alterabile. Trebuie evitate ciupercile zdrobite sau rupte in bucati, deoarece in aceasta situatie dispare semnul cel mai important pentru recunoasterea ciupercilor otravitoare - umflatura ca un bulb, de la baza piciorului, inconjurata de o punga numita valva.
Ciupercile se consuma proaspete, nu se recomanda conservarea ciupercilor in borcane sterilizate cu mijloace casnice simple.

Leguminoasele uscate (boabe) - sunt importante ca valoare nutritiva continand proteinele cele mai valoroase si multe glucide - 70%. Se pastreaza in saculete intr-o camera uscata.

Fructele impun aceleasi reguli la alegere ca si legumele. Fructele proaspete, pentru consumul zilnic, se tin in cosulet la loc racoros. Congelarea - metoda de inghetare rapida a fructelor si legumelor, le conserva aspectul si valoarea nutritiva. Pentru pastrarea culorii naturale, unele fructe ca piersicile, caisele se congeleaza in zahar sau sirop, ele se vor consuma in primele 6 ore de la decongelare.
Altele ca: fragi, capsuni, trebuie supuse unei decongelari lente, la loc racoros si consumate imediat.

Legumele congelate se vor pregati inainte de decongelarea totala, de exemplu: fasolea congelata trebuie pusa direct in apa fiarta.

Uscarea ca metoda de conservare a legumelor si fructelor necesita maruntirea prealabila a acestora, uneori oparirea si apoi uscarea in cuptor, ceea ce le saraceste in vitamine si saruri minerale, pierd si 90% din greutate.
Pastrate in saculete de panza sau borcane cu capac, fructele uscate aduc varietate in meniurile pentru iarna; ex: compoturi.
Alta metoda de conservare o constituie dulceturile, gemurile, peltelele

Fructele si zarzavaturile au certe valori nutritive si calorice. Este bine de stiut, in acest sens, ca sub raport caloric, de exemplu, 100 de grame de struguri de buna calitate echivaleaza cu o cantitate similara de carne slaba de vaca sau de peste. In acelasi timp, merita a sti ca banalul cartof se constituie in materia prima a celei de-a doua piini a spetei umane;

tot legumele si fructele se constituie intr-o importanta sursa de energie pentru organism, si asta gratie in primul rind glucidelor pe care le contin, in special glucozei, levulozei si fructozei, pe departe cel mai asimilabil pentru organism dintre toate zaharurile existente in cadrul naturii verzi;

in aceeasi masura, fructele si zarzavaturile sint mari depozitare de vitamine, si inca de o mare varietate;

tot fructele si zarzavaturile sint mari depozitare de oligoelemente, deci de saruri minerale, alte elemente nutritive indispensabile vietii, asemenea vitaminelor;

fructele si legumele reprezinta, de asemenea, cele mai mari depozitare dintre elementele nutritive pe care ni le pune la dispozitie natura verde, in ceea ce priveste continutul in fibre alimentare, deci in celuloza. Or, sa nu uitam ca aceste fibre alcatuiesc cel de-al saptelea stilp de rezistenta al alimentatiei umane, ceilalti stilpi fiind reprezentati de glucide, proteine, lipide, apa, vitamine si de sarurile minerale. Prin marea lor bogatie in fibre alimentare, deci in celuloza, fructele si zarzavaturile sint stimulente de prim ordin ale tranzitului intestinal, tranzit cu implicatii dintre cele mai deosebite in ceea ce priveste echilibrul somatic, deci corporal, ca si in ceea ce priveste echilibrul psihic si starile de spirit. Mai e nevoie oare sa precizam, in acest sens, in ce masura constipatia generata de lipsa de celuloza din continutul intestinal asterne patul diverselor suferinte si al diverselor stari de spirit negative?

Telina si cicoarea sint aperitive, adica sporesc apetitul; ca ridichile si salata sint depurative, adica contribuie la curatirea interna a organismului; ca sparanghelul, prazul, pepenii si fructele in general sint diuretice, adica favorizeaza eliminarea urinii; ca usturoiul si ceapa sint, la rindul lor, printre altele si vermifuge, adica contribuie la eliminarea parazitilor intestinali; ca varza rosie este expectoranta, in vreme ce cea alba, gratie vitaminei U pe care o contine in cantitati semnificative, este cicatrizanta pentru ulcerele tubului digestiv; ca anghinarea este colagoga, adica favorizeaza eliminarea bilei, contribuind pe aceasta cale la optimizarea digestiei intestinale

Fructele, si dintre acestea in special merele, consumate fie coapte fie rase, fie sub forma de zeama, s-au dovedit de o mare utilitate in tratamentul colitelor si enterocolitelor, mai ales cind acestea tin de virsta copilariei, si asta gratie sarurilor de pectina pe care aceste fructe le contin, si in special acestui constituent deosebit al acestor saruri, reprezentat de pectatul de nichel;

Fructelor si zarzavaturilor le mai sint proprii certe proprietati uricolitice, respectiv de dezintegrare in organism a acidului uric, de unde indicatiile acestor elemente, tinind de natura verde, in tratamentul artritelor ca si al litiazelor renale.

Despre sucurile din fructe

Cum insa atit fructele si zarzavaturile sint suportate mai cu dificultate de catre unii, din cauza unor particularitati reactive ale tubului digestiv, sau din cauza unor suferinte ale acestuia, se impune ca, in aceste situatii, sa beneficiem de proprietatile lor complexe, pe linie nutritiva si sanogenetica, consumindu-le sub forma de sucuri. Sucurile de fructe, caci in special acestea se bucura de o larga utilizare, se obtin prin stoarcerea fructelor sanatoase, ajunse la maturatie, stoarcere care se poate realiza fie pe calea mijloacelor celor mai simple, fie pe calea mijloacelor cele mai sofisticate, constind in mixere etc.   Este ideal, ca sucurile de fructe sa fie consumate in stare proaspata, respectiv imediat sau numai la scurt timp dupa prepararea lor.  Cind, din diverse motive, aceste sucuri nu sint consumate imediat dupa prepararea lor sau la scurt interval dupa aceasta este de presupus, ca ele vor fi afectate de fermentatia alcoolica sau vor fi deteriorate pe calea diversilor agenti poluanti, a diverselor ciuperci si levuri, care vor contribui la degradarea lor calitativa. De unde se impune asigurarea stabilitatii lor.

In ce afectiuni se folosesc mai ales  

Dar, indicatia absolut majora pe aceasta linie vizeaza in special pe cei care, suferind de gastrite, ulcere gastro-duodenale si enterocolite, iar numarul acestora este dupa cum stim foarte numeros, tolereaza mai cu dificultate componenta celulozica a fructelor, dupa cum stim foarte bine reprezentata in perimetrul acestor produse naturale, sau cel putin a unora dintre ele. Consumul de fructe sub forma de sucuri, vizeaza insa o paleta mult mai larga de boli, si, implicit de bolnavi, boli ca obezitatea, ateromatoza si dislipidemia - boli ce se caracterizeaza prin cresterea grasimilor totale din singe sau numai a unor fractiuni lipidice de genul trigliceridelor si a colesterolului; mai beneficiaza de actiunea sucurilor de fructe si cei care sufera de diabet, anemie, insuficienta cardiaca, hipertensiune arteriala, litiaza biliara si renala cu acid uric, alte boli hepatice si renale, ca si diverse afectiuni intestinale.

Care este compozitia lor

In compozitia fructelor si legumelor intra in primul rind apa, si anume, in proportie de 80-90 la suta. Bogat reprezentate sint si glucidele si levuloza, dupa cum stim foarte folositoare pentru organism. Urmeaza in ordine acizii organici, mai ales cel malic, tartric si citric, care sint metabolizati si transformati in organism in carbonati alcalini. Continind cantitati importante de acizi organici, care le confera gustul caracteristic, sucurile de fructe si legume au actiune alcalinizanta asupra tumorilor organismului si asta intrucit acizii sint metabolizati in saruri alcaline.

De exemplu, 1 kg de capsuni aduce in organism baze cit 9 g bicarbonat de sodiu; 1 kg de struguri cit 6 g bicarbonat, iar 1 kg de suc de lamiie, cit 4 g bicarbonat.

Bine reprezentate in sucuri sint si vitaminele, mai ales cele hidrosolubile de genul vitaminei C, B1 si B2. In cantitati mai reduse se gasesc si vitamine liposolubile. Acestea aflindu-se mai ales in fructele oleaginoase ca migdalele, nucile si maslinele. Alte fructe ca lămâia, portocalele, mandarinele, migdalele, nucile si caisele, au cantitati reprezentative de vitamina A, mai ales sub forma de provitamina de genul carotenului. Este bine de stiut, ca unele vitamine se pot distruge in cursul pasteurizarii si sterilizarii sucurilor, ca si prin conservarea lor indleungata, de unde necesitatea consumarii in stare proaspata.

Tot bine reprezentate in sucurile de legume sunt si oligoelementele minerale, care se gasesc fie sub forma de saruri organice solubile, fie sub forma de saruri anorganice. Dintre oligoelemente in cantitate mai mare se afla potasiul, calciul si magneziul. Sodiul se gaseste in fructe si legume in general in cantitati mici. Sarurile minerale contribuie la actiunea alcalinizantă a sucurilor.