“ Cine moare înainte să moară, nu mai moare când moare.”

Descopera-te !

Câteva cărți deosebite pe care le recomand cu căldură;

Le puteți vedea pe siteul Editurii PROXIMA MUNDI :

Transformări planetare 2012-2030 -- Mesaje de la Fondatori (Sal Rachele) ,

Pământul se trezește: Profetii 2012-2030 (Sal Rachele și Fondatorii) ,

Viața la Frontiera Cunoașterii (Sal Rachele) ,

Conexiunea Lyra/Pământ (Brad Johnson și Conștiița Colectivă a Sufletelor Lirane) ,

Conectarea cu Acturienii (David Miller) ,

Istoria reală a Pământului (Sal Rachele) .



joi, 14 octombrie 2010

Copiii de astăzi

   ... ne ajută să ne ajutăm

Copiii mei Indigo mi-au cerut sa particip in vietile lor mult mai mult decat au participat parintii in viata mea. Nu le-am cerut niciodata ajutorul la lectii, nu am avut niciodata in vedere alternativa de a ma muta inapoi acasa dupa ce am plecat si parintii mei nu au fost niciodata implicati in detaliile vietii mele de adult. In conditiile in care noi am fost mult mai siguri pe sine decat par sa fie copiii nostri Indigo, acestia depind de noi pentru sfaturi si sprijin. Si noi suntem acolo pentru ei. Lucram cu ei impreuna si in acest proces ne ajutam pe noi insine la fel de mult cat ii ajutam pe ei.

In timp ce copiii Indigo au venit sa schimbe lumea, asta nu inseamna ca o vor face singuri. De fapt, valoarea reala a energiei lor este atinsa atunci cand lucram cu ei impreuna si ii ajutam sa faca ceea ce au de facut. Schimbarea nu se va petrece nici individual nici global fara participarea noastra. Ca parinti, suntem parte a procesului vechi si vom fi parte a procesului nou. Copiii nostri Indigo vor face treaba dar nu pot sa o duca la bun sfarsit, fara ajutorul nostru.

Fiecare copil Indigo care se afla in prima linie a schimbarii are in spate fie un adult, fie un grup de adulti. Toti copiii Indigo au nevoie de ajutorul nostru, chiar daca este un ajutor dat in tacere. Nu trebuie sa fim de acord cu ceea ce fac si nu putem face alegeri in locul lor, dar trebuie sa recunoastem alegerile lor. Au nevoie, de asemenea, de cineva cu care sa stea de vorba si sa-i ajute sa-si gestioneze energia. Aici intervenim noi. Daca ii asteptam sa o faca singuri, vom pierde ocazia de a folosi acesta energie fantastica la intregul ei potential. Copiii nostri s-ar putea sa nu ne ceara intotdeauna ajutorul, dar ii cunoastem destul de bine ca sa sesizam cand este nevoie sa le fim alaturi ca sa-i sprijim in viata. La randul lor, ei ne vor ajuta pe noi si lumea intreaga, dar intr-un fel care sa ne permita sa ne ajutam singuri.

Copiii de astăzi - Interpretarea mesajelor
Fiul meu Indigo m-a sunat recent, destul de tarziu noaptea, sa imi spuna ca pisica lui are purici si sa imi ceara sfatul cum sa scape de ei. Eram obosita si putin enervata, dar am inceput sa vorbim. Pe masura ce vorbeam, am inteles ca, de fapt, subiectul era doar introducere la adevarata conversatie, ca ma sunase dintr-un alt motiv, dar nu stia cum sa inceapa discutia. Vorbind despre puricii pisicii lui, i-a fost mai usor sa inceapa discutia, pentru ca sa treaca apoi la adevaratul motiv al convorbirii noastre. Este important sa invatam sa interpretam acest tip de mesaje, daca vrem sa putem comunica cu copiii nostri Indigo, intr-o atmosfera de incredere si cu claritate. Ne vor spune pana la urma tot ce avem nevoie sa stim, atunci cand invatam sa le interpretam mesajele.
Comunic bine cu copiii mei Indigo, dar am dezvoltat aceasta abilitate de-a lungul timpului. Ei au invatat sa aiba incredere in mine si stiu ca ii ascult. Si mai stiu ca pot fi cinstiti cu mine, fara sa se teama de consecinte. Si totusi, daca au un subiect mai greu de discutat sau nu sunt siguri cum sa inceapa o conversatie, vor vorbi despre cu totul altceva si depinde de mine sa ascult si sa caut cu atentie indicii, sa interpretez mesajul si sa ma pregatesc pentru conversatia pe care vor sa o poarte in realitate.
Putem face asta atunci cand invatam sa ascultam activ, sa acordam atentie la ceea ce vor sa spuna copiii nostri si sa nu ii judecam, atunci cand ne spun lucruri care ne socheaza sau ne surprind. Nu putem face asta, daca suntem neatenti, ocupati, nu vrem sa fim deranjati si suntem inconsecventi in raspunsurile sau reactiile noastre (ce este bine prima data, nu mai este bine data viitoare). Pare sa fie mult de facut? Este mai mult o obisnuinta, decat altceva. Putem capata obisnuinta de a le arata copiilor nostri ca, atunci cand discutam, le dam atentie si conversatiile noastre au importanta, la fel de bine cum putem sa ne dezvoltam abilitatea de a face zece lucruri deodata, fara a le da atentie atunci cand incearca sa vorbeasca cu noi.
Ca parinti si Lucratori intru Lumina, am convenit sa avem grija de generatia Indigo. Acestia pot fi copiii nostri sau copii care ne gasesc pentru ca nu au cu cine altcineva sa vorbeasca sau sa ii inteleaga. Atunci cand le aratam ca ii ascultam, putem sa ii conducem in conversatiile de care au nevoie si sa devenim ascultatori activi, interpretandu-le mesajele pe care incearca sa le transmita si ajutandu-i sa invete sa comunice adevaratele ganduri si sentimente, cinstit si cu incredere. Asa ca, atunci cand copilul vostru va suna noaptea tarziu sa va spuna ca pisica lui are purici, ascultati urmatoarea parte a conversatiei si fiti recunoscatori ca are destula incredere in voi, pentru ca sa va caute si sa va ceara sfatul sau parerea.

Copiii de astăzi--Cum gândesc adulții Indigo?
Am primit multe mesaje de la adulti Indigo in ultimele sapatamani si am observat ca in general au doua moduri de gandire. Unii sunt plini de avant, optimisti si cauta moduri in care sa isi utilizeze la maxim capacitatile. Altii sunt tristi,nervosi si cinici, traind cu amintirea experientelor trecute. Nu pot inainta, simt ca viata este grea, fara speranta si sunt de cele mai multe ori blocati in a-i invinui pe ceilalti pentru ceea ce ei vad ca o viata ratata.
Adultii Indigo, asemeni generatiei Indigo actuale pot fi concentrati fie pe aspectele pozitive, fie pe aspectele negative ale energiei indigo. Aspectele negative sunt deseori sustinute de experiente nefericite din copilarie. Adultii indigo, fiind primii care au adus aceasta energie, s-ar putea sa fi avut prea putin sprijin din partea parintilor si a familiei. Au crescut fiind diferiti si incapabili sa se adapteze folosind furia ca un mijloc de protectie impotriva loviturilor celorlalti. Daca nu s-au schimbat cand au crescut, aceasta furie a continuat si a devenit componenta centrala a vietii lor.
Majoritatea indivizilor Indigo aleg furia ca un mod de eliberare a frustrarilor din trecut. In cele din urma ajung la un punct in care trebuie sa aleaga daca sa continue viata ca o persoana furioasa sau sa se impace cu trecutul. Aceia care aleg furia si frustrarea isi limiteaza abilitatea de a-si folosi capacitatile, de a creea ceva minunat pentru ei si de a gasi bucuria in viata. Aceia care aleg sa se impace isi dau inteles si scop vietii, folosind experientele trecute pentru a genera schimbarea.
Adultii Indigo au avut experiente dificile de viata si reconcilierea cu acestea este o alegere pe care trebuie sa o faca. Este usor sa fii furios pentru trecut, dara asta nu il schimba. Adultii Indigo au introdus conceptul alegerii realitatii in care vrem sa traim si chiar ei insisi trebuie sa faca asta. Ei pot alege sa fie furiosi sau impacati, sa isi foloseasca darurile sau sa le retina. Dar, pe de alta parte, noi suntem prfesorii noii generatii Indigo. Nu ii putem invata pe copii nostri sa fie impacati daca noi suntem furiosi. Nu ii putem invata sa isi foloseasca darurile daca noi nu le folosim pe ale noastre. Adultii Indigo au puterea de a alege cum gandesc despre sine si viata lor. Ei sunt prima generatie care are acest dar si este un dar care, daca este folosit cu intelepciune, va conduce la schimbarea pe care isi doresc sa o vada in lume.

Copiii Mileniului. Povestiri despre Schimbare
Mark facea sa functioneze Toate jucariile cu baterie, fara baterii; stia cine era la telefon, inainte ca cineva sa raspunda; stia cine era la usa, inainte ca cineva sa o deschida. Intr-o zi a intrebat-o pe mama sa daca isi amintea cand “tu si tata ati vazut un OZN cand erati in vacanta la cabana din padure.” Nici mama nici tatal lui nu au comentat intre ei evenimentul, cu atat mai putin cu Mark. “Acela am fost eu”, spuse, “ va verificam sa vad daca vreau sa vin la voi”.
Doctorul i-a spus Tamarei, in primele luni ale gravidiei, ca urma sa aiba gemeni. Intr-o noapte, in luna a cincea, ea s-a trezit, sigura ca ceva straniu se intamplase, ceva legat de contactul cu extraterestri pe care-l experimentase pe parcursul intregii ei vieti. Cand a vizitat doctoral, data urmatoare, ea a fost informata ca acum avea numai un copil. El a explicat-o ca pe un alt “Fenomen de Disparitie a Gemenului” – unul dintre multele mistere ale gestatiei. Tamara intr-adevar a nascut doar un copil – pe fiica ei, Becky. La varsta de opt luni, Becky a inceput sa gangureasca, aparent comunicand cu “cineva” sau “ceva” pe care nu putea sa-l vada nimeni. Cand a crescut, si-a descris “prietenul imaginar” ca pe sora ei geamana. Un copil exceptional de stralucitor si dotat psihic, Becky putea sa indeparteze durerea, doar prin punerea mainilor. Ea spunea ca a invatat cum sa faca asta, de la sora ei geamana, “pe nava, noaptea”.
Unii oameni ii numesc “Copiii Razei Albastre”, “Seminte de Stea”, “Copiii Stea”, “Oamenii Stea”, sau “Copiii Indigo” – eu ii numesc “Copiii Mileniului”. In centrul a ceea ce pare sa fie o mareata “schimbare in constiinta”, se afla inceputul celui de-al treilea mileniu. In centrul marilor provocari pe care civilizatia umana le intampina – de la razboi, la poluare si saracie – un miracol infloreste. Conform investigatiilor mele, se pare ca printre noi exista un numar in crestere de copii cu abilitati intuitive, intelectuale si fizice remarcabile – clarvedere, telekinezie, clarauditie, IQ genial, simturi foarte ascutite (miros, gust, atingere, auz, vedere) si o forta fizica neobisnuita. Ei demonstreaza, la varste fragede, amintiri din vieti trecute; de asemenea isi amintesc perioada din pantecul mamei ,ca si perioada de dinainte de conceptie, cand inca erau “in spirit”. In mod frecvent, ei povestesc interactiuni cu “extraterestri” si alte activitati extraordinare in timpul visului (si in timpul zilei), inclusiv “prieteni imaginari”. Ei au abilitatea sa vada dincolo de spectrul vizibil al luminii – lucru ce le faciliteaza vederea aurei, a zanelor si fantomelor. Deseori sunt produsul unei gravidii dificile (in unele cazuri mamele lor nu puteau ramane gravide), e posibil sa aiba diferite diformitati fizice (scolioza sau (clubfoot)-malformatii ale piciorului) sau probleme neurologice. Cateodata, ei sunt gemeni, sau mama este diagnosticata cu sarcina gemelara, dar naste doar un copil.
Din 1987 pana in 2000 am calatorit pe tot teritoriul tarii, tinand conferinte despre Terapia prin Culoare, contactul cu extraterestri si, in mod special, despre cercetarea mea asupra fenomenului comunicarii telepatice cu inteligenta non-umana si legatura acesteia cu “Fenomen de Disparitie a Gemenului” (75% din femeile diagnosticate cu gemeni au nascut doar un copil – 1 din 8 oameni chiar au inceput viata ca gemeni.) In timpul calatoriilor mele am auzit o multime de povesti despre acesti copii speciali – foarte des de la bunici, profesori sau consilieri care de asemenea mi-au povestit despre parintii acestor copii care erau la limita nervilor si incercau sa faca fata unui comportament pe care nu-l intelegeau.
Din acest motiv am fost hotarata sa investighez acest fenomen mai profund. Cercetarea a rezultat intr-o carte “Copiii Mileniului: Povestiri despre Schimbare”, scrisa cu partenerul meu Parker Whitman si publicata la inceputul lui 1997. Ea contine peste 75 de povestiri cu adevarat provocatoare pentru gandire despre acesti copii fascinanti. Consider ca oricine este in orice fel de relatie cu unul din acesti copii trebuie sa aiba cat mai multa informatie posibila, ca sa-i ajute sa-si constientizeze potentialul deplin. In foarte multe zone din societatea noastra, asemenea capacitati cum ar fi abilitatile psihice sunt temute si descurajate sa se manifeste. Parerea mea este ca acesti copii sunt viitorii nostri lideri; ei sunt aceia care vor trebui sa ghideze specia noastra, prin moartea erei curente si prin nasterea urmatoarei. Abilitatile lor neobisnuite vor fi necesare pentru a face fata timpurilor ce vor veni: contact deschis cu inteligenta non-umana, schimbarile Pamantului – transformarea civilizatiei, probabil a omenirii insasi.
Cartea exploreaza unele dintre amenintarile ce planeaza asupra acestor copii: pericolul unor reactii toxice la vaccinuri (in special DPT) si alte medicamente; posibilitatea unor temperamente puternice si hipersensibilitatea profesorilor in a-i privi ca fiin copii “problemă”, rezultand in diagnostice ca Deficit de Atentie, hiperactivitate si/sau dizabilitati in invatare. Dar cel mai mare pericol la care sunt expusi acesti copii – si viitorul nostru – este ca parintii lor vor reactiona cu frica si furie la abilitatile lor de a vedea aurele, spre exemplu, sau de a prezice viitorul, determinandu-i pe copii sa-si inchida abilitatile. Aceasta s-a intamplat mult prea multor oameni in trecut; nu putem permite sa se intample la fel acestei generatii. E posibil ca supravietuirea noastra sa depinda de aceste abilitati.
In 1993 am facut echipa cu un alt cercetator si am studiat un grup de adulti “Minune”, care (aparent printr-un contact cu extraterestri, inceput in copilarie) au dezvoltat unele dintre talentele extraordinare si geniale descrise mai sus. Majoritatea dintre acesti oameni a experimentat dificultati mari pentru ca au deviat de la norma si informatiile pe care le primeau – modalitati noi de vindecare si inventii de tehnologie inalta, care, daca ar fi fost implementata, ar fi ajutat la vindecarea Mamei Pamant si a omenirii – au fost si vor fi ignorate de puterile existente. Sper ca “Copiii Mileniului: Povestiri despre Schimbare” va ajuta acesti copii sa isi dezvolte pe deplin abilitatile si sa-i ajute sa evite cel putin tortura suferita de “Minunile” care au incaput pe mainile ignorantilor si neinformatilor.
Oricare ar fi natura “Schimbarii” prin care trece omenirea acum – fie daca extraterestri ajuta telepatic omenirea si/sau prin manipularea AND-ului, fie ca noi doar facem urmatorul pas evolutionar in constiinta, sau doar ne poticnim in a vedea adevarata fata a realitatii multi-dimensionale – este sigur ca suntem intr-un moment crucial in calatoria noastra pe aceasta planeta. Pare la fel de sigur ca acesti copii speciali au fost desemnati “Pastratorii focului”, care ne vor lumina calea in anii dificili ce vor veni. Ne putem permite sa ignoram aceasta posibilitate?

Copiii de azi – Indigo împătimiți de muncă sau leneși?
Majoritatea noastra facem lucruri pentru ca trebuie sa le facem, chiar daca nu vrem sa le facem: le facem oricum si nu ne plangem. Asta nu se aplica persoanelor Indigo. Ei nu isi pierd nici timpul, nici energia facand lucruri care nu ii intereseaza. De fapt, mai degraba stau fara sa faca nimic decat sa faca ceva ce ii plictiseste. Pentru a-i face sa se apuce de ceva ce considera neimportant trebuie sa participam si noi si sa le repatam intr-una de ce este important ceea ce au de facut. Vor face pana la urma ce le cerem, probabil foarte repede si alegand scurtaturi la care nu ne-am fi gandit.

Pe de alta parte, atunci cand sunt cu adevarat interesati de ceva, isi vor concentra intreaga atentie asupra acelui lucru, uitand sa doarma sau sa manance, pentru ca sunt cu adevarat entuziasmati sa gaseasca ceva ce le atrage atentia. Problema in acest caz este ca se vor obosi peste masura si pot deveni depresivi atunci cand totul se termina. Cu atentia lor de scurta durata, e nevoie sa gaseasca tot timpul lucruri care sa ii preocupe. Fiind insa si foarte selectivi, sfera acestor lucruri va fi destul de limitata.

„Totul sau nimic”- asta este natura persoanelor Indigo, care ii face atat de greu de inteles. Sunt fie total, fie deloc dedicati unei activitati: fie vor munci din greu, fie nu vor munci de loc. Daca nu sunt interesati, sunt foarte putine lucruri pe care le puteti face pentru a le capta interesul. Comunicand cu ei puteti sa ii ajutati sa gaseasca ceva ce ii intereseaza si apoi, cu ajutorul vostru, sa il bage in seama. Deseori ceea ce numim lene este doar lipsa lor de siguranta. Este ceva ce simt in mod constant, in ciuda multiplelor lor talente. Tinerii Indigo au nevoie de mai multa atentie si mai mult sprijin decat ne putem da noi seama de cele mai multe ori si, din moment ce nu o vor cere niciodata, e datoria noastra sa le oferim. De altfel, comportamentul lenes/workaholic (impatimiti de munca) se aplica deseori si adultilor Indigo, ca si intregii generatii Indigo de astazi.

Copiii de azi – Adulții Indigo și divorțul
Generatiile de copii nascuti in anii ’50 si ’60 au fost initiatorii si purtatorii energiei Indigo, au pregatit terenul pentru copiii lor, prima generatie Indigo. Ca adulti Indigo, s-au integrat in societatea contemporana, au facut ceea ce au facut parintii lor, s-au casatorit de tineri si si-au format propriile familii. Dar experienta casatoriei lor a fost foarte diferita de cea a parintilor lor. N-au fost capabili sa accepte restrictiile de la inceputul casatoriei, supunerea si toleranta pentru comportamentul partenerilor, asa cum au facut parintii lor. Au realizat ca exista si alte optiuni acceptabile pentru a supravietui finaciar si emotional, asa ca inceput sa divorteze in numar mare. Unii s-au recasatorit si au reinceput viata cu alti parteneri, altii au decis sa ramana singuri si sa-si ingrijeasca familia ca parinti separati. Cativa barbati au hotarat sa-si creasca copiii singuri. Altii pur si simplu au ramas singuri. Societatea si biserica a considerat ca este foarte rau sa iesi din “randul lumii”. Dar ele nu intelegeau Energia Indigo.

Sunt surprins de numarul mare al adultilor Indigo pe care-i cunosc si care au hotarat sa nu se casatoreasca – sau, daca s-au casatorit, au hotarat sa nu aiba copii. Pe de alta parte, stiu un numar prea mic de adulti Indigo din categoria 40-55 de ani, care sa nu fi divortat macar o data. Majoritatea celor singuri sau fara copii tolereaza comentariile celor “bine intentionati”, sau rudelor asupra faptului ca “ar trebui sa se-nsoare” sau “s-aveti si voi copii”. Doar fac un semn cu capul, zambesc si-si vad de viata lor… Asta este energia Indigo, manifestata prin refuzul de a-si compromite propria etica si convingerea ca fac ceea ce este bine. Este interesant ca, atunci cand prima generatie Indigo se apropia de varsta casatoriei, in anii 50-60, majoritatea companiilor de televiziune transmiteau emisiuni cu familii fericite, bine echilibrate. Asta era bineinteles o poveste. Acum sunt multe seriale excelente care arata cum era mariajul la acea data, cum multe familii nu erau fericite si nici echilibrate. Toti aceia care au trait atunci stiu asta foarte bine… Multi adulti Indigo s-au saturat de basmele casatoriei minunate, si-au dat seama ca ceva nu merge si au creat ceea ce numim azi, rata divortului.

Rata mare a divortului arata schimbarea – si nu destramarea societatii. Vechile modele mor si trebuie sa se schimbe, daca nu mai servesc necesitatilor omenirii. Odata, divortul era un stigmat, un semn al ratarii/esecului. Acum este ceva normal si acceptabil. Divortul este inca o experienta traumatizanta, care incheie asteptarile emotionale legate de casatorie, sfarsitul povestei: “si au trait fericiti pana la adanci batraneti”. Adultii Indigo care au simtit asta, care simt ca au facut rau netolerand situatia – si in unele cazuri nici nu le-a placut sa fie casatoriti – trebuie sa inteleaga ca asta face parte din reasezarea structurilor energetice de a se indeparta de lucrurile care sunt in afara integritatii lor si care le-ar impune un anumit control sau restrictii. Ei pot fi fericiti ca au crescut generatia de copii ce nu trebuie sa se casatoreasca pentru echilibru emotional sau securitate financiara. Schimbarea demografica face parte din ciclul prin care trecem. Cand copiii Indigo de acum se vor casatori, rata divortului va scadea, pentru ca vor face alte alegeri pentru motive diferite si vor ramane casatoriti, odata ce au luat aceasta decizie. Adultii Indigo au jucat un rol important in stabilirea actualului concept de casatorie si divort si in integrarea in noul ciclu. Acesta a fost rolul lor – sa schimbe lucrurile pentru generatia Indigo – si au facut-o bine.

Copiii de azi sunt diferiti de orice alta generatie pe care a avut-o lumea acesta. Ei au nevoi pe care societatea noastra nu le poate satisface si, in loc de a accepta asta, au devenit, ca si generatia precedenta, roata scartaitoare care insista sa fie schimbata.

Copiii zilei de azi – estomparea diferențelor dintre sexe
Daca te uiti la baietii si fetele Indigo, cu varste cuprinse intre 14 si 25 de ani, ce vezi? Se observa vreo diferenta majora intre persoanele de sex masculin si feminin? Nu prea … Baietii pot avea par lung sau scurt, poarta tricouri si pantaloni bufanti care le atarna de pe solduri. Si fetele pot purta parul lung sau scurt, tricouri sau pantaloni bufanti. Era o vreme pe care si-o pot aminti parintii Indigo, cand baietii si fetele se imbracau foarte diferit. Fetele erau “aranjate”, parul coafat si machiate. Erau educate sa fie “doamne” si sa se fie feminine. Ei bine, vremurile astea s-au dus. Probabil ca asta-i bine, pentru ca acum fetele sunt libere sa se-mbrace cum doresc.

Interesant este ca tocmai modul de a se imbraca al copiilor Indigo este lucrul care estompeaza granita dintre sexe. Fetele nu mai sunt obligate sa se-mbrace ca “fetele” si sa poarte fuste. Acum pot alege ceea ce vor sa poarte. Imi aduc aminte ca, atunci cand eram la scoala, fetele erau obligate sa poarte fusta. In zilele friguroase sau cand ningea, puteam purta pantaloni, dar numai pe sub fusta si trebuia sa-i dam jos imediat ce ajungeam la scoala. Acest tip de restrictii s-au terminat, multumita in principal copiilor Indigo, care au insistat atat de mult sa se imbarce cum vor ei, pana cand parintii au fost nevoiti sa accepte. In ultimii zece ani, aceasta tendinta referitoare la imbracaminte a devenit o obisnuinta.

Modul in care se comporta baietii si fetele se schimba si el. În relatiile care intervin intre potentialii parteneri ai unui cuplu, cei doi se comporta mai mult ca si cand ar fi mai degraba prieteni, decat iubiti, probabil din cauza ca sunt mai putin interesati de a se angaja intr-o relatie, decat sa socializeze. Imbracandu-se asemanator, s-a creat sentimentul de acceptare dintre fete si baieti – lucru tipic energiei Indigo. Sunt deschisi si accepta pe oricine ca pe un egal al lor, nefocalizindu-se pe diferentele dintre ei si ceilalti. Pentru ei, rasa, sexul si cultura sunt toate la fel. Ei intruchipeaza unitatea – iar asta este ceea ce aduce Schimbarea pe aceasta planeta.

Putem invata multe de la Copiii Indigo – si chiar o facem … Eliminarea tensiunilor dintre sexe, stergerea granitelor care separa barbatii si femeile in doua tabere ne ajuta sa ne vedem intr-un mod diferit, luand in considerare afinitatile comune si nu aparenta exterioara. Desigur, nu este valabil oriunde, oricand, dar schimbarile apar usor – si, odata ce se produc, sunt ireversibile. Desigur ca energia Schimbarii poate fi asimilata in moduri diferite, dar progresele apar si poti vedea schimbari oriunde te-ai uita. Pentru asta trebuie sa le multumim celor Indigo, sa mergem mai departe creand o cultura universala care sa ne onoreze, unde toti sunt tratati cu demnitate si respect, unde toti suntem recunoscuti ca fiind Unul.

Copiii de astăzi – Generația Adevărului
Copiii Indigo si de Cristal ai zilelor noastre impart o caracteristica absolut unica: sunt pe cale de a afla Adevarul. Nu adevarurile simple, cum ar fi ca iarba este verde, soarele e cald si ploaia este uda, ci adevaruri complexe, care includ intelegerea spirituala si sensul profund al lucrurilor, situatie pe care noi, parintii, nu am avut-o cand eram copii. Aceste generatii nu se simt deloc in largul lor cand e vorba de minciuna, de jumatatile de adevar, sa fie mintiti in fata – se vor impotrivi acestei situatii, isi vor sustine punctul de vedere si se vor apara fara sa dea inapoi.

Copiii Indigo si Cristal, pur si simplu, nu accepta lucrurile ca atare, ci trebuie sa stie de ce sunt asa cum sunt. Daca exista ceva in care nu pot vedea adevarul, vor pune intrebari si, daca nu apare raspunsul, il vor cauta ei insisi, intrucat acesta este caracterul lor. Ei nu accepta distorsiuni ale adevarului din partea parintilor – in special copii Cristal. Pur si simplu, ei nu inteleg de ce nu spunem adevarul. Si insista sa facem asta, indiferent cat de dureros este pentru noi. Atat copii Indigo, cat si cei de Cristal vor mai degraba sa afle adevarul – si dupa aceea cu neadevarul. Daca nu vrem sa procedam in felul acesta, ne vor sacai si haitui, pana cand vom accepta.

Insistentele lor pentru adevar nu cauta doar minciunile inadins ticluite – indiferent cat erau de bine intentionate. Pentru ei, adevarul este o necesitate, pentru ca ei sa-si pastreze integritatea, relatiile, sa traiasca in armonie cu spiritul lor, cu felul lor de a fi. Orice nu se aliniaza felului lor de-a fi le pune in pericol echilibrul si ei nu accepta asa ceva. Ca si celelalte generatii, ei trebuie sa indrepte totul, sa spuna lucrurilor pe nume si sa descopere minciuna. Setea lor de adevar se extinde nu numai la ce se intampla in jurul lor, in comunitatea din care fac parte, in orasul lor, in tara lor, ci si la nivelul intregii lumi. De altfel ei sunt generatia “Cibernetica”. Au crescut odata cu internetul, cu telefoanele mobile si au deja o perspectiva globala. Sunt prima generatie care se bucura de acest privilegiu.

Ei nu accepta tarele noastre, de exemplu discriminarea rasiala sau sexuala. Am remarcat o particularitate a Copiilor Indigo – si anume ca nu sesiseaza diferentele de culoare a pielii, sau cele culturale. Pentru ei, un alb sau un negru sunt la fel. Copii Indigo sunt implicati in relatii interrasiale si interculturale, mai mult decat oricare alta generatie. Dealtfel sunt intoleranti la criticile societatii, referitoare la alegerile lor. Nu inteleg cand noi vorbim despre diferentele dintre oameni.

Multe dintre convingerile si actiunile lor imi amintesc de acea generatie “hippie” din ‘60-’70, cu doua diferente distincte. Acum omenirea isi accepta propria spiritualitate si sunt mai multe posibilitati de a interactiona unii cu ceilalti, multumita dezvoltarii retelelor de internet si de telefonie mobila. Astfel, ei au crescut cu abilitatea de a stabili contacte intr-o retea mondiala si si-au format opiniile despre unitatea intregii omenirii. Nu inteleg de ce noi nu facem la fel. Pentru ei exista un singur adevar: suntem toti la fel si avem aceleasi merite. Ei fac totul pentru a se asigura ca asta se-ntampla.

Multi copii au vandut prajituri, si-au vandut jucariile si fac ceea ce pot pentru victimele tsunami-ului. Era felul lor de a arata lumii ca ceva ii unea cu acesti oameni, ca voiau sa-si arate compasiunea, ca voiau sa-i ajute. Acesta este un exemplu al simtului solidaritatii dar si al adevarului pe care-l detin – de ce unele natiuni vor suferi, in timp ce altele nu si ca ar trebui sa avem cu totii grija unii de ceilalti. Nepoata mea, copil de Cristal, i-a dat mamei ei toti banii din pusculita – 23 de centi – ca sa ajute copiii victimelor tsunami-ului care ramasesera fara casa. Dupa aceasta a zis ca toata lumea ar trebui sa aiba o casa.

Cand generatia Copiilor Indigo va ajunge la varsta majoratului – si multi sunt deja in pragul lui – vor incepe sa intre in sistemul politic si in mediile de afaceri ale societatii. Cu insistenta lor pentru a afla adevarul, ma-ntreb ce se va-ntampla cu sistemul care exista azi, cand aceasta generatie zgomotos protestatara v-a incepe sa schimbe “status quo-ul” si va refuza sa accepte politica si procedurile care exista de generatii – multe din ele bazate pe orice, dar nu pe adevar. Multi dintre ei vor evita metodele traditionale si vor demara propriile afaceri, sau vor lucra in moduri prea putin traditionale, dar totusi vor avea castiguri. Alti Indigo nu vor fi in stare sa inteleaga valoarea sfaturilor parintilor si nu sunt interesati de slujbe foarte bine platite, masini elegante si vile. Ei au nevoie de un serviciu care sa-i faca fericiti si sa le imbogateasca viata, nu sa ii indeparteze de ea. Va surprinde ca exista o mare rata de neangajati in randul celor intre 18 si 25 de ani? E un mesaj pentru noi ca trebuie sa incepem sa fim atenti la ceea ce acceptam ca adevaruri, cum ne castigam existenta si cate ne trebuie pentru a trai.

Cel mai frumos aspect al acestei generatii este nivelul in care se pot implica in “rezistenta pasiva”, asa cum a denumit-o Ghandi si modul in care isi croiesc propriul drum in viata. Dar nu o fac in mod egoist. Preocuparea lor pentru adevar nu sa restrange doar la ei insisi, ci la toata lumea. Eforturile lor nu sunt canalizate intr-o singura directie, ci in mai multe. Insa lumea nu pare pregatita pentru ei, dar va fi, cu timpul.